|
Catari, Catari, pecché me dice sti parole amare; pecché me parle e 'o core me turmiente, Catari? Nun te scurdà ca t'aggio date 'o core, Catari, nun te scurdà! Catari, Catari, ché vene a dicere stu parlà ca me dà spaseme? Tu nun'nce pienze a stu dulore mio, tu nun'nce pienze, tu nun te ne cure.
Core, core 'ngrato, t'aie pigliato 'a vita mia, tutt'è passato e nun'nce pienze chiù!
Catari, Catari, tu nun 'o saie ca'nfin'int' a na chiesa io so' trasuto e aggio priato a Dio, Catari. E l'aggio ditto pure a 'o cunfessore: I' sto a fuffrì pe' chella llà! Sto a suffrì, sto a suffrì Nun se po' credere, sto a suffrì tutte li strazie! E 'o cunfessore ch'è persona santa, M'ha ditto: Figlio mio, lassala sta', lassala sta'.
|